Paul Fulea, proprietarul Cramei Histria reușește să ducă mai departe visul tatălui său și pune pe picioare o cramă înființată acum trei ani, dar cu plantații de viță de vie care datează din 1976, 2006 sau 2013.

Crama Histria (DOC Colinele Dobrogei) merită să fie descoperită.

Cum ai început să lucrezi în industria vinului?

Am început acum cinci ani să lucrez în industrie, când tata m-a rugat să îl ajut și să preiau afacerea. La acea dată, plantația era formată din 100 ha de Merlot plantat în 1976, 40 ha de soiuri de struguri de masă (plantate tot în 1976) și 12 ha de Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon și Pinot Noir, înființate în 2006.

Acum, situația este diferită, structura plantației fiind următoarea: 10 ha Merlot plantat în 1976 (vinurile noastre Merlot se obțin doar din această plantație), 26 ha Merlot an V, 6 ha Fetească Neagră, an V, 12 ha Fetească Neagră, an III, 12 ha Chardonnay, an IV, 20 ha Sauvignon Blanc an IV, 15 ha Cabernet Sauvignon an V, 10 ha struguri de masă (din 1976 și an IV), cele 12 ha înființate în 2006 și încă 25 de ha în pregătire teren pentru viitoare replantări.

În ceea ce privește domeniul meu de activitate, înainte de a prelua compania, cel mai relevant este ca am fost corporatist. Am lucrat în diferite industrii, de la telecomunicații, la industria berii. De fapt, am plecat dintr-o poziție de vânzări din industria berii pentru a prelua firma.

Cum sunt solurile din zona Dobrogei și cum influențează via?

Am făcut analize de sol în cadrul planurilor de reconversie pe care le-am implementat. Solul la mine în plantație este nisipos, cu vine de lut pe anumite zone. Nu este un sol bogat, însă beneficiez de șisturi calcaroase la o adâncime medie de 10 m, ceea ce permite viei să absoarbă la maturitate minerale.

Apropierea de mare este benefică, în mare parte. Pe timpul verii, marea ajută vița de vie să se răcorească, iarna ajută prin intermediul temperaturilor ceva mai ridicate. Uneori, o diferență de 2 grade în plus contează enorm în supraviețuirea ochilor roditori – în special la soiurile sensibile la ger, așa cum este Merlot-ul.

Care a fost cea mai bună recoltă pentru voi până acum?

Cea mai bună recoltă? Cea de anul viitor, bineînțeles. În viticultură înveți în fiecare an. Niciun an nu este similar celui trecut și te gândești – în acest caz, dacă făceam așa, era mai bine (mai eficient, mai ieftin, mai bine pentru struguri, etc.). La anul voi face astfel, ca să fie mai bine.

Da, cea mai bună recoltă este cea a anului viitor.

Cum sunt vinurile voastre și cum se diferențiază pe piață?

Nu îmi place să îmi laud vinurile. Mai ales pe o piață în care toți ne străduim să facem vinuri cât mai bune și chiar reușim. Producătorii români fac vinuri din ce în ce mai bune. Suntem judecați, criticați, ne urmăresc prejudecăți de zeci de ani, dar vinurile românești sunt din ce în ce mai bune. Ceea ce personal am încercat a fost să ofer un raport calitate-preț foarte bun. Prin acest lucru am vrut să mă diferențiez pe această piață în continuă creștere – atât în oferte, cât și în calitate.

Am remarcat la voi etichetele transparente și dopurile de sticlă. Cum de ați făcut aceste alegeri?

Am descoperit dopurile de sticlă la competitori și mi-a plăcut ideea. Le-am încercat și am fost foarte mulțumit de modul în care se păstrează și evoluează vinul. Chiar am riscat și am îmbuteliat vin roșu cu dop de sticlă, iar evoluția acestuia este foarte promițătoare.

Etichetele transparente au fost ca o continuare a ideii de dop de sticlă. Am ales varianta aceasta pentru a imprima un caracter mai elegant sticlei și pentru a oferi un produs bun într-un ambalaj pe măsură. Iar succesul gamei Ammos ne-a confirmat că am făcut o alegere foarte bună.

Ce soi de strugure autohton preferat ai?

Feteasca Neagră. Este un soi capricios, sensibil, cu creșteri “ciufulite”, dar oferă satisfacții pe măsură și sunt convins că nu este exploatat la maxim de producătorii români. Doar dacă ne uităm la numărul rose-urilor din piață făcute din Fetească Neagră ne dăm seama de acest lucru.

Turismul viticol este un domeniu pe care românii de abia îl descoperă. Spune-ne cum este la voi.

Am început și noi timid cu turismul viticol, însă ne bucurăm de prezența turiștilor. Avem vizite organizate de agenții de turism, avem turiști care află din mediul online sau de la târguri. Noi organizăm degustări însoțite de o plimbare prin vie, cu explicații despre zonă, soiuri – în funcție de aria de interes a turiștilor.

La ce alte podgorii din România te uiți cu admirație?

Mă uit cu admirație la toți cei care rezistă în această industrie și au grijă de vie. Nu este o cultură ușoară, necesită foarte multă muncă și investiții, iar rezultatele sunt tot timpul sub un risc permanent generat de fenomenele meteorologice.

Ce urmează la Crama Histria?

În afară de faptul că ne străduim să ținem strugurii sănătoși astfel încât să putem obține vinuri de calitate, păi… vinuri cât mai bune.

Am lansat în această vară o nouă gamă – Nikolaos – care este o gamă tribut și un manifest, în același timp. Clar mă voi axa în următoarele campanii de vinificație să dezvolt gama Nikolaos, să încerc să obțin cât mai multe vinuri cu flora spontană (drojdie sălbatică din vie).

Cine știe, însă, ce mai pot obține în cadrul acestui proces? Vom vedea.

Alina Iancu

Octombrie 2018