Mai rar vorbim despre vinuri românești remarcabile cu trecerea timpului, însă pe acelea puține pe care le avem, trebuie să le povestim. Și, de ce nu, să le degustăm, să aflăm poveștile oamenilor care le produc, ale locurilor unde sunt făcute, dar și ce le face diferite.

Cramele Vinarte, una dintre cele mai vechi investiții private din România, vinifică astăzi în două podgorii. În Sâmburești, la Castel Bolovanu, se produce renumitul vin Soare, potențialul fiind pentru vinuri roșii. În Mehedinți, la Stârmina, la câțiva kilometri distanță de Dunăre, se produc vinuri complexe, albe, roze și roșii, iar dintre cele mai apreciate amintim Prince Mircea, Nedeea și Sirena Dunării.

Iustin Urucu, enolog Vinarte, cu peste 20 de ani experiență în domeniu, ne povestește despre parcursul său enologic, vinuri preferate și pasiuni.

Ce te-a atras în lumea vinului și ce te-a făcut să te faci enolog?

Inițial, visul meu era să profesez în industria alimentară, fiind un carnivor desăvârșit. În anul trei, când am început enologia, mi-am dat seama că era o latură foarte puțin exploatată până atunci, și mai mult decât atât, îmi și plăcea. Lucrarea de diplomă mi-am dat-o în spumante. Culmea! Mai ales că până acum nu am reușit să avem această tehnologie în cadrul Vinarte.

La momentul la care au sosit cei de la Vinarte în România, am început munca la cramă în octombrie 1999 cu prima ladă de struguri, la Castel Bolovanu. Cred că meseria m-a ales pe mine.

Cum ai ajuns la Vinarte și cum este să vinifici în două podgorii diferite? Care sunt provocările?

Am început să lucrez la Vinarte încă din 1999, din octombrie, din 2003 am început să merg în campanie la Stârmina, iar din 2007 și în Dealul Mare.

Provocările apar o dată cu timpii de recoltare. Stârmina începe recoltarea la jumătatea lunii august și durează cam o lună. Când aproape se termină campania din Stârmina, începe cea din Dealul Mare și apoi Sâmburești. Practic, campania de recoltare Vinarte începe pe 15 august și se termină în jurul datei de 15 noiembrie.

O altă provocare este să obții cel mai bun vin din același soi, exprimat însă diferit, în trei areale diferite cum este exemplul Cabernet Sauvignon-ului.

Ce diferențe sunt între podgoriile Mehedinți, Sâmburești și Dealu Mare? Ce trebuie să știe un pasionat de vinuri?

Diferențele sunt considerabile. De la așezare, expoziție, ecologie (adică climă, sol), toate conduc la rezultate diferite, chiar pe acleași soi, cu aceeași tehnologie de vinificare.

Noi ne-am adaptat tehnologiile de vinificare în funcție de areal – de aici și rezultatele diferite. Putem face ușor o paralelă între Mircea și Soare, același soi, Cabernet Sauvignon, din două zone diferite se manifestă în mod diferit.

Pasionatul de vinuri trebuie să își seteze așteptările și în funcție de zona în care se obțin vinurile. Un pasionat de Cabernet Sauvignon, că tot l-am pomenit mai sus, trebuie să se aștepte ca cel din Sâmburești să se manifeste mai puternic, poate un pic mai dur, un vin care are nevoie de un timp mai mare de maturare, vinurile au nevoie de o anumită perioadă de timp ca să ajungă la potențial maxim, au o structură tanică mai bogată decât cele din zona Mehedinți.

La Stârmina în schimb, ar trebui să ne așteptăm la vinuri mai rotunde, mai amabile dar cu o intensitate colorantă și un volum mai mare.

Spune-ne câțiva ani cu recolte bune și de ce?

Hai să ne gândim la ani mai recenți, Sâmburești – 2009, 2011, 2013 și 2017 – chiar dacă nu au fost ani cu un potențial cantitativ ridicat, au fost ani favorabili pentru obținerea vinurilor de calitate, datorită evoluției climei pe perioada de vegetație a viței de vie. Au fost ani în care precipitațiile au venit în prima fază de vegetație, și toamne lungi cu temperaturi care au permis o maturare fenolică bună a strugurilor și, în acest fel, strugurii au acumulat suficiente componente de structură care mai târziu au condus la obținerea unor vinuri deosebite. La Stârmina au fost buni anii 2011, 2016, 2017, 2018 din aceleași motive.

Aveți multe vinuri de colecție, care sunt acelea și ce potențial de învechire au? Aveți îmbuteliate în mai multe dimensiuni de sticle?

Potențialul de învechire la unele dintre vinurile noastre este evident, atâta timp cât există vinuri care încă ”stau în picioare” sau chiar evoluează, obținute încă din 1999, 2000, 2001, vinuri vechi de 20 de ani – Soare, Mircea sau Sirena Dunării. Este clar că există un potențial foarte bun de învechire la vinurile Vinarte.

Îmbuteliem și în sticle mari, este absolut normal atunci când ai vinuri de o anumită calitate. Este normal pentru o cramă să practice îmbutelierea în sticle mari, mai ales gândindu-ne că sticlele respective vor face parte din colecție și vrem să urmărim capacitatea și potențialul lor de a evolua în sticlă, un avantaj este și acea că vinurile îmbuteliate în sticle mari au un potențial mai mare de învechire.

Ce este mai exact Sirena Dunării? Spune-ne despre recoltarea strugurilor și producție?

Sirena Dunării este un vin obținut din struguri ”afectați” de Botrytis Cinerea, (mucegai nobil) după tehnologia vinurilor Sauterne. Se vinifcă struguri care au toate componentele concentrate prin deshidratare în urma atacului de mucegai nobil. Necesită o atenție foarte mare. Recoltatul se face în mai multe etape, se trece de 5-7 ori prin aceeași parcelă și se recoltează pe rând, părți ale ciorchinilor botritizati, pentru că atacul nu are loc uniform pe ciorchine, se recoltează manual, cu foarfeca, doar acele părți ale ciorchinelui ajunse la nivelul de zahăr pe care ni-l dorim. Sirena este obținut din struguri care au ajuns la minim 400g zahăr/litru.

Tot auzim în această perioadă despre secetă. Cum afectează seceta vița de vie și în ce perioadă a anului?

Știm cu toții că seceta este un fenomen climatic extrem, seceta a dus chiar la declanșarea unor războaie, așa că nu poate aduce decât probleme, mai mult, în ultimii doi ani se pare că atingem ambele stadii de secetă, și pedolgică și hidrologică. Seceta afectează, în general, orice plantă cu părți verzi, deci inclusiv vița de vie, influențează într-un mod negativ producția și calitatea strugurilor, dacă nu se asigură o rezervă de apă în sol în timpul perioadei de repaos vegetativ și măcar în primele faze de vegetație, până la înflorit și formarea boabelor rodulviilor va fi afectat cantitativ dar și calitativ. Fenomenele fiziologice în plantă nu mai au loc în măsura pe care ne-o dorim și de aici struguri care au anumite substanțe de structura debalansate.

Alege un singur vin din cele trei podgorii în care ai vinificat și îți place mult. Care este și de ce?

Nedeea roșu, vin obținut din Fetească Neagră, Negru de Drăgășani și Novac. Pentru că este un vin diferit față de toate celelalte vinuri care se găsesc în piață, nu doar din portofoliul Vinarte. Este un vin care arată potențialul soiurilor autohtone, și cred că poate fi considerat un etalon al vinurilor obținute din aceste soiuri.

Aveți în podgoria voastră două soiuri mai puțin plantate în România, Negru de Drăgășani și Novac? Ați vinificat și îmbuteliat până acum separat/monovarietal?

Doar Negru de Drăgășani până în acest moment. Novac este prezent doar în asamblaje precum cele din Terase Danubiene sau Nedeea.

Însă, cu siguranță vom avea vinuri obținute exlcusiv din Novac în viitorul apropiat, având în vedere că în 2019 am înființat suprafețe noi cu cele două soiuri.

Soiul alb de struguri preferat? Dar negru?

La struguri albi, îmi place Riesling și am foarte mare încredere în Feteasca Regală.

La struguri negri, îmi place Negru de Drăgășani și Cabernet Sauvignon

Zona viticolă internațională preferată?

Piemonte, Italia

Ce pasiuni ai? Cum îți petreci timpul liber?

Îmi plac activitățile în aer liber, fie că sunt sportive sau de agreement, alături de familie și prieteni.

Două asocieri culinare vin-mâncare pe care le adori?

Sarmăluțe alături de Riesling Italian sau un steak de ton cu Nedeea roșu.

Mai multe informații despre Vinarte găsiți aici.

Fotografii: Arhiva Vinarte

Alina Iancu

14.05.2020