Investiția în viticultură necesită răbdare, timp îndelungat pentru a descoperi potentialul zonei și al soiurilor cultivate, dar și strategii coerente care să dea rezultatele dorite. Aprecierea vinurilor vine în timp, prin calitate constantă și o poziționarea corectă în piată.

Dan Balaban, co-proprietar Davino, ne povestește despre construcția unui brand de vinuri și pozitionarea lui într-o piață concurențială mare.

Cum ai descoperit lumea vinului și ce te-a făcut să investești în acest sector?

Sincer, lumea vinului am descoperit-o în 1990, ajungând în Dealu Mare și găsind oportunitatea la acel moment de a duce vinuri în Bucureșți. La acea vreme deschisesem primul en-gross din Ploiești și mașinile se întorceau pe gol😊. Vânzând, am simțit potențialul acestui business și am devenit începând cu 1992 distribuitor de vinuri, exclusiv de vinuri. În 1999 am renunțat complet la distribuție și m-am axat exclusiv pe producție, la acea vreme vânzând 10% din vinul îmbuteliat din România, conform datelor din revista Capital de atunci.

Brandul Davino este unul cu renume. Spune-ne mai multe.

Brandul Davino a fost înregistrat la OSIM în 1992, an în care m-am dedicat exclusiv vinului. Chiar dacă la acea vreme eram doar distribuitor și au trebuit să mai treacă cam cinci ani până am început activitatea de producție, timid, e adevărat, prin colaborări cu câteva crame de stat la acea vreme, știind că într-o zi voi face vin din struguri proveniți din via mea. Am lucrat începând cu 1999 în curtea celor de la Videlmar Urlați pentru trei ani, după care am plecat către Ceptura în curtea IAS-ului de acolo, până în 2004 când a fost gata prima cramă pe care am construit-o. Spun prima pentru că acum avem două, această din urmă fiind dedicată exclusiv obținerii vinurilor roșii Davino.

Produceți în mare parte cupaje și doar două vinuri mono-varietale. De ce ați luat această decizie?

Producem doar cupaje, fiecare dintre acestea conținând cel puțin un soi românesc. Ca o excepție, pentru a promova soiurile naționale și a arata potențialul lor, producem Fetească Neagră și Fetească Albă, soiuri românești fanion. Decizia am luat-o încercând să speculez o nișă neexplorată până atunci (nu noi am făcut primul cupaj, ci SERVE) într-un fel, dar mai ales, și aici este cel de-al doilea motiv, pentru că am descoperit niște vinuri extraordinare în lume, colindând destul de mult la acea vreme prin diferite țări. Tot ce mi-a plăcut mai mult atunci, dintre vinurile încercate, erau cupaje. Îmi amintesc că l-am sunat pe Bogdan (Bogdan Costachescu, oenolog și partener al meu în acest business) în 2001 din US, băusem Tignanello pentru prima oară, și l-am întrebat ce crede că știe România despre cupaje la acea ora, mă refeream la producători, pentru că el venea dintr-o unitate de stat de la Videlmar Urlați. Mi-a spus că în România, cupajele erau la acea vreme un rezultat indirect dictat doar de tehnicitate, în sensul că toate vinurile se îmbuteliau ca soiuri pure și cele care nu își găseau loc complet, ca urmare a faptului că vasele nu puteau rămâne pe gol, se amestecau și ce ieșea, ieșea. Ca atare, am înțeles la acea vreme că dacă găsești procentul optim de participare din fiecare vin care intră într-un cupaj, rezultatul este în general unul care depășește în calitate oricare dintre vinurile participante.

Cum se diferențiază vinurile voastre la nivel de game? Aveți tipuri de public diferite, aveți procese de fabricație care diferă de la o etichetă la alta?

Evident că este public diferit, diferența de preț de la o gamă la altă este aproape dublă. Întreținerea viei se face la fel, indiferent care este destinația care o iau strugurii la final. Cu parcelele este diferit. Strugurii care intră în Davino provin din cele mai bune parcele, iar pentru vinurile roșii strugurii folosiți provin, încă, din vii cu o vechime medie de aproape 50 de ani. Evident și procesul de fabricație este diferit, pentru albele Davino vinificăm în lemn în proporție de 50%. Pentru diferență folosim doar presare directă și facem batonaj pe drojdii până la șase luni. Pentru celelalte game alături de presarea directă folosim și macerația peliculară. Și acestea stau pe drojdii dar aici suntem atenți să păstrăm și bună parte din aromele primare, deci nu este un proces la fel de complex.

Pentru vinurile roșii Davino avem o cramă dedicată. Dar în principiu și aici există o diferență de parcele, cum am spus mai sus și o diferență de tehnologie.

Aveți vinuri cu potențial de învechire. Ne puteți da câteva exemple? Care este perioada maximă de păstrare? Sunt disponibile și pentru public?

În principiu vinurile noastre roșii și chiar albe (Davino) sunt făcute și recomandat a fi consumate de la trei până la 20 de ani chiar. În special vinurile roșii Davino au un potențial de învechire foarte mare. Avem fișe tehnice disponibile pe site, unde puteți găsi anii la care recomandăm consumul lor. Sunt disponibile pentru public dacă vor să le cumpere pe cele care le vindem în mod curent acum și să le păstreze😊. Noi din păcate nu avem disponibile pentru vânzare ani de vinotecă.

Anul trecut ați pus în funcțiune noua cramă care nu este o simplă construcție, ci funcționează într-un conac între vii. Povestește-ne mai multe despre acest proiect.

Așa cum am spus este o cramă destinată exclusiv obținerii vinului roșu Davino. Este utilată cu tehnologie de top într-o construcție într-adevăr foarte frumoasă. O investiție de aproape 1.600.000 Euro pentru a obține 55-60.000 litri de vin pe an. Tot acest ansamblu a fost gândit astfel încât intervenția mecanică să fie una cât mai mică, fluxul fiind gravitațional, iar acolo unde este necesar, înlocuind spre exemplu pompele clasice cu cele peristaltice. Folosim în afară de fermentația clasică pe boștină, cea a vinificatoarelor orizontale cu palete și cele cu piston, inclusiv fermentarea în lemn. Avem o pivniță care ne permite să facem integral fermentația malolactica în barique și batonaj pe drojdii fine, vinul rămânând în lemn până la minim 12 luni. Sunt multe, foarte multe altele de spus aici, dar pe scurt v-am descris câteva amănunte că să vă faceți o idee de complexitatea procesului de vinificație și de atenția pe care o acordăm acestor vinuri.

Știm că apar anual crame noi. Unele dintre ele cu vinuri foarte bune, cu sau fără strategii de promovare, altele cu oferte care nu sunt în conformitate cu restul pieței. Cum vezi tu o strategie de dezvoltare cu planuri sănătoase de marketing și vânzări?

Aici îmi trebuie câteva ore probabil ca să descriu cum văd eu o atare situație. Cred că graba este principalul dușman al noilor investitori din acest domeniu. Este un business care are nevoie de mulți ani, uneori de zeci chiar, ca să ajungi acolo unde ți-ai propus. Cred că cea mai mare greșeală este aceea de a fii autosuficient în ceea ce privește calitatea vinurilor proprii și nerecunoașterea calității superioare a unor vinuri concurente. Îți ia ani cu siguranță și mulți, până ajungi să îți cunoști potențialul viei, a diferitelor parcele, soiuri, clone, metode vinificatie, timpi de învechire sau de maturare. Dacă ieși pe piață cu primele recolte și îți poziționezi vinurile premium la nivelul jucătorilor cu maturitate, este o greșeală aproape fatală.

Cunoști bine piețele internaționale de vinuri. Ce crezi că trebuie să facă România pentru a crește nivelul exporturilor?

Cramele nu au mare lucru de făcut, din păcate. Spun din păcate pentru că noi, actorii principali, facem aproape tot ce depinde noi. Statul este cel care trebuie neapărat să sprijine construirea imaginii vinului național. De la d-nul Daniel Constantin și Achim Irimescu încolo, și mă refer la cei doi miniștrii din ultima vreme, de la d-nul Daea și d-nul Oros, nu am auzit nimic legat de vin. Ceilalți doi, primii, măcar au avut intenția să ajute acesta industrie. Nu se poate construi nimic fără bani și fără intervenția statului.

Noi, cramele, ne-am asociat în diferite forme, am accesat proiecte europene de promovare a imaginii vinului românesc dar cu 2.000.000 Euro nu poți face foarte mult. Construcția imaginii se face în timp îndelungat și cu eforturi mari, efort care, încă o data, nu poate fi făcut de noi singuri, fără sprijin guvernamental. Vinul este singurul produs alimentar cu valențe de ambasador internațional.

Vinul Davino se găsește doar în locațiile HoReCa. Intenționați să mergeți și în retail cu anumite game?

Nu voi mai exclude în viitor vânzarea în sistemul de retail nespecializat. Mă gândesc serios la o gamă pentru supermarketuri, în lumina actualei situații, criza cauzată de COVID-19.

Colecționezi vinuri? Dacă da, ce game, din ce țări și aproximativ câte sticle ai în colecție?

Colecționez. Nu știu dacă termenul este chiar corect, pentru că le beau pe o mare parte😊. Am ceva sticle, nu știu câte, poate câteva sute. Iubesc vinul franțuzesc și italian în primul rând.

Care este soiul tău de strugure preferat?

Îmi place mult Riesling-ul și Pinot Noir-ul. Poate pe primele locuri. Dar sunt și fan Chardonnay și Cabernet Sauvignon.

Care este zona viticolă preferată din lume?

Burgundia. Fără tăgadă😊

Două vinuri românești sau internaționale preferate?

Din vinurile românești îmi place Cuvée Charlotte, poate cel mai mult, dar evident că sunt și altele. Este foarte greu să aleg unul, două internaționale. Am băut mii și mi-au plăcut teribil câteva zeci, cel puțin. Nu pot da nume și crame pentru că repet, nu există pentru mine cel mai bun vin. Există vinuri extraordinare, la plural. Îmi place Montrachet și dacă este Puligny sau Chassagne, Riesling-ul de Nahe și Pfalz, Pinot Noir-ul de foarte bună calitate din Burgundia (din nou), problema Pinot-ului este că trebuie să plătești mulți bani ca să bei unul outstanding. Nordul Italiei, Piemonte, îl ador, sunt fan Barolo, Barbaresco și al vinurilor albe din aceeași zonă. Putem să facem un interviu doar pe tema asta😊. Scuze, să nu uităm șampania. În orice condiții se poate bea această licoare.

Două asocieri vin-mâncare pe care le adori?

Și aici e greu să precizez două ca fiind cele pe care le ador. Ador mult mai multe😊. Îmi place și să mănânc, nu doar să beau. De fiecare dată când mănânc, mă refer la restaurant, iau în calcul înainte ce aș bea. Nu sunt atât de strict în privința combinațiilor mâncare-vin și nu mănânc carne (cu excepția peștelui și a fructelor de mare), așa că îmi rămân combinațiile tip pește gătit la cuptor cu sos de unt eventual, la care asociez oricând un vin alb, dacă sunt ceva felii de cartofi pe acolo și mai bine. Și la diferite mâncăruri, specialități cu legume, dacă sunt gătite cu vreun sos alb sau sos de roșii, beau un vin roșu cu plăcere. Îmi plac lucrurile simple în general, dacă mănânc paste, spre exemplu, prefer AOP sau pomodoro basilico. Am dat mai multe exemple decât mi-ai cerut.

Ce hobby-uri ai? Reușești să le practici?

Nu am hobby-uri. Dar sunt câteva lucruri care îmi plac și pentru care îmi fac timp. Spre exemplu îmi place arta, clasică dar și contemporană, am citit și m-am cultivat în acest sens și cu ajutor mărturisesc, din exterior. Îmi plac și mașinile, nu sunt colecționar de mașini, dar mă atrag și îmi place să conduc și să înțeleg funcționalitatea și diferențele între unele sau altele.

Află mai multe informații despre Davino aici.

Alina Iancu

15.05.2020