Anul 2024 a fost unul dintre cei mai dificili din istoria recentă a industriei vinului. Potrivit celui mai nou raport al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), publicat în aprilie 2025, producția globală a atins un minim istoric, consumul a continuat să scadă, iar comerțul internațional s-a menținut la cote joase, în ciuda prețurilor ridicate. Schimbările climatice, inflația și modificarea preferințelor de consum se numără printre factorii care au redefinit piața mondială a vinului.

Un an slab pentru producția de vin la nivel global

Producția mondială de vin în 2024, excluzând musturile și sucurile, a fost estimată la 225,8 milioane de hectolitri, cel mai mic nivel din ultimii 60 de ani. Această scădere semnificativă este rezultatul unor fenomene meteorologice atipice, precum înghețurile timpurii, ploile abundente în perioade critice și secetele prelungite, care au afectat productivitatea viței-de-vie în ambele emisfere.

În Europa, regiune care contribuie cu peste 60% la producția globală, impactul a fost resimțit puternic. Deși Italia a înregistrat o ușoară revenire față de anul anterior, cu o producție de 44,1 milioane de hectolitri, Franța și Spania au produs semnificativ mai puțin decât media ultimilor ani. Franța, de exemplu, a consemnat cel mai scăzut volum din 1957 încoace, afectată de ploi excesive, boli ale viței-de-vie și grindină.

România a produs 3,7 milioane de hectolitri în 2024, cu aproape 20% mai puțin decât în 2023, ca urmare a unor condiții meteorologice dificile, similare celor din restul Europei. Această valoare situează țara noastră sub media ultimilor cinci ani și confirmă vulnerabilitatea sectorului viticol în fața schimbărilor climatice.

Suprafețele viticole: România menține poziția în top 10 mondial

România rămâne printre primele zece țări din lume în ceea ce privește suprafața viticolă, cu 187.000 de hectare în 2024. În contextul în care multe țări europene au redus suprafețele cultivate, România a înregistrat o ușoară creștere (+0,1%) față de anul precedent. Este un semnal că viticultura rămâne un sector important, în ciuda provocărilor legate de adaptare și sustenabilitate.

În comparație, alte state din regiune, precum Bulgaria și Ungaria, au raportat scăderi de până la 7% în suprafața viticolă. La nivel mondial, tendința este descrescătoare, 2024 fiind al patrulea an consecutiv de reducere a plantațiilor de viță-de-vie, în special în rândul celor destinate vinului.

Consumul de vin: scădere generalizată, dar România rămâne peste media istorică

Consumul global de vin în 2024 a fost estimat la 214,2 milioane de hectolitri, marcând o scădere de 3,3% față de anul anterior și atingând cel mai mic nivel din 1961. Pe fondul inflației, al reducerii puterii de cumpărare și al schimbării obiceiurilor sociale, consumatorii devin mai selectivi, iar unele piețe tradiționale se contractă.

În Uniunea Europeană, unde se consumă aproape jumătate din vinul produs la nivel global, țări precum Franța, Germania sau Italia au raportat scăderi ale consumului. Totuși, Portugalia și Spania au înregistrat creșteri modeste. În România, consumul a scăzut cu 11,4%, ajungând la 3 milioane de hectolitri. Cu toate acestea, nivelul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semn că interesul consumatorilor români pentru vin nu este în declin, ci se poate ajusta prin educație și diversificarea ofertei.

Comerțul internațional și rolul tot mai mare al calității

Volumul total al exporturilor de vin la nivel mondial a rămas la 99,8 milioane de hectolitri în 2024, dar valoarea a fost menținută la un nivel ridicat – 35,9 miliarde de euro – datorită creșterii prețurilor. Această situație reflectă o tendință de produse premium, în care calitatea, proveniența și povestea vinului contează tot mai mult în decizia de cumpărare.

Pentru România, această dinamică poate reprezenta o oportunitate. Deși nu este un jucător major pe piața internațională a vinului, România dispune de un patrimoniu viticol valoros, cu soiuri autohtone unice, tradiții viticole și crame care pot atrage interesul internațional. Dezvoltarea turismului viticol, alături de promovarea vinurilor locale, poate contribui la creșterea exporturilor și la consolidarea unei imagini de țară producătoare de vinuri de calitate.

Direcțiile viitorului: cooperare, cercetare și sustenabilitate

În concluzia conferinței OIV, John Barker, directorul general al organizației, a subliniat faptul că industria vinului trebuie să se adapteze rapid pentru a face față noilor realități. Adaptarea la schimbările climatice, înțelegerea noilor generații de consumatori și susținerea comerțului global sunt pilonii esențiali pentru o dezvoltare sustenabilă a sectorului vitivinicol.

Pentru România, viitorul înseamnă investiții în tehnologii de protejare a viței-de-vie, în formarea viticultorilor, în promovarea vinurilor și în crearea unei strategii coerente de poziționare pe piața internațională. Într-un context global marcat de incertitudini, vinul românesc are șansa să devină un produs-reper pentru autenticitate, tradiție și calitate.

Sursă OIV

22/04/2025