Despre tradiția viticolă din zonă există documente care datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, dar cu siguranță că aceasta se duce și mai departe în timp. Dacă soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu Bătut, Slancamenca au fost distruse de epidemia de filoxeră din 1888, iar terenurile au rămas pustii, din 1895 localnicii s-au orientat spre soiuri mai productive și mai rezistente la boli, precum: Riesling Italian, Creața, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller Alb și Roșu, Razachel, Silvaner și, cu timpul, aceștia nu doar că s-au specializat tot mai mult în viticultură, dar au ajuns să dețină tot mai multe vii și să construiască reputația zonei. Perioada comunistă a însemnat, din păcate, mulți pași în urmă, industrializare, uniformizare și un combinat care nu a rezistat perioadei de tranziție.

Clima

Cu un climat moderat-continental, influențat de aerul atlantic și cel mediteraneean, cu ierni blânde, veri calde și toamne prelungite, cu precipitații anuale echilibrate în cea mai mare parte a regiunii și soluri predominant de tip terra rossa, brune-eumezobazice sau brune-argiloiluviale, regiunea viticolă a dealurilor Banatului, din care face parte și centrul viticol Silagiu, are toate datele necesare pentru producția unor vinuri de calitate.

Cramele care duc mai departe tradiția viticolă din Silagiu

În centrul viticol Silagiu, producătorii mizează pe vinuri albe de masă şi aromate de calitate superioară, din soiuri precum Riesling Italian, Creaţă, Majarcă, Steinchiller Roz, Sauvignon Blanc şi Muscat Ottonel. Dar, nu sunt excluse nici vinurile roșii din clasicele Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Burgund Mare şi  Merlot.

Azi, tradiția viticolă din Silagiu este dusă mai departe de crame precum Aramic, Thesaurus, Dealul Dorului sau Domeniile Sera. “Sunt foarte multe lucruri care fac din aceasta zonă, o zonă specială cum spuneți. Ca să o descriu simplu, este o zonă în care dacă muncești și îți faci treaba în mod profesionist rezultatele pot fi fantastice, de rezonanță internațională”, spune domnul Vasile Hîrîci, enolog la Domeniile Sera.

“Crama Aramic continuă tradiția zonei prin atenția acordată cultivării viței de vie și producției vinului doar din strugurii proprii. În cadrul cramei se produc vinuri din patru soiuri de struguri albi și patru soiuri de struguri negri, realizându-se și cupajări”, continuă Cosmin Crăciunescu, proprietarul cramei. “Despre zona viticolă Silagiu mi-ar plăcea să vorbească vinurile pe care le producem. Cu toate că viile sunt tinere (2010-2012) vinurile au un caracter aparte, mineralitatea lor este o surpriză plăcută atât pentru mine, cât și pentru consumatori”, completează Adalbert Marton enologul cramei Aramic.

În același timp, domnul David Lockley, enolog la crama Thesaurus, observă două diferențe principale când vine vorba de zona Silagiului: “Dealul Silagiu nu este doar un deal, ci multe dealuri și pante cu diferite tipuri de sol. Cele două diferențe principale, din punctul meu de vedere, sunt zona localității Silagiu, unde vinurile obținute sunt mai robuste, taninoase și cu structură și zona Silagiu-Buziaș, unde vinurile sunt mai elegante, parfumate și cu mai puțină structură”.

Pentru o piață tot mai competitivă, cum este cea de la noi, fiecare producător trebuie să se diferențieze. “Lucrul inedit la crama noastră, dealtfel și unul dintre motivele pentru care am ales această cramă este varietatea mare de soiuri de struguri plantate, care permite o multitudine de posibilități de a crea asamblaje de excepție”, spune Vasile Hîrîci.

La crama Thesaurus, enologul face ceva diferit în fiecare an, cum ar fi Sauvignon Blanc Single Vineyard, Riesling Italian DOC-CT sau rezerva proprietarului (ediție limitată), în timp ce enologul cramei Dealul Dorului, domnul Doru Husarciuc pune accentul pe tradiție și seriozitate pentru obținerea unui vin de calitate.

“Nu am materiale de comparație cu anii precedenți, dar am în față o foaie goală de hârtie care trebuie umplută, de acea încerc să experimentez, să caut cea mai bună exprimare atât a soiurilor autohtone românești, cât și a celor internaționale pentru că Merlot, Sauvignon Blanc sau Pinot Noir or să se exprime diferit aici în zona Silagiului, pentru că terroir-ul este diferit”, mai spune Adalbert Marton.

Șansa vinurilor românești

Când vine vorba de șansa vinurilor românești pe piața internațională, viticultorii din zona Silagiului sunt de aceeași părere: trebuie să facem vinuri tot mai bune, să le exportăm pe cele din soiuri autohtone pentru că nici o altă țară nu poate concura cu ele și trebuie să existe unitate. “Așadar crescând calitatea consumatorului român de vin crește automat și calitatea vinului românesc și invers. Deși potențialul României ca producător este cunoscut pe plan internațional, vinurile românești nu sunt pe lista scurtă a țărilor care importă volume mari de vin la ora actuală, precum China și Statele Unite ale Americii. Şansa noastră este să creștem și mai mult calitatea vinului, urmat de eforturi concentrate de promovare acelor vinuri de calitate. Doar participările la diverse târguri internaționale nu sunt suficiente. Consumatorii au nevoie să audă cât mai mult despre vinurile românești pe toate canalele posibile, să ajungă să-și doreasca să guste vinuri românești. Acest lucru se va întâmpla doar dacă efortul este comun și acest lucru necesită maturitate”, spune Vasile Hîrîci.

Și, pentru că cei din zonă sunt conștinenți de nevoia de unitate și sprijin reciproc, în zonă s-au pus bazele unei asociații viticole: “Asociația viticolă din zona Silagiu are în componență mai mulți producători de vin din zonă și a fost creată cu scopul de a sprijini și promova cramele membre”, spune Cosmin Crăciunescu.

Șansa vinurilor românești înseamnă și multă răbdare și parcurgerea unor etape obligatorii. “Astăzi România se confruntă cu un blocstart în lumea minunată a vinului. Eu vreau să văd partea bună a lucrurilor. Personal sper ca viticultorii, vinificatorii împreună cu producătorii să nu încerce să treacă peste niște etape care ne lipsesc. Trebuie să trecem prin grădiniță înainte să ajungem la școală. Lucrurile făcute cu răbdare și cu un interes comun sunt cele ce vor da rezultatele dorite. Iubește vinul și fi cel puțin la fel de bun ca el,” concluzionează enologul cramei Aramic.